Lucrătorii sunt, din ce în ce mai educați şi mai calificaţi, deşi nu întotdeauna îşi găsesc locuri de muncă corespunzătoare

GENEVA (ILO News) - Nivelul de educație al forței de muncă la nivel mondial sporește, însă nu accesul la studii superioare duce la scăderea nivelului șomajului la nivel global, relevă raportul "Indicatorii-cheie ai pieţei muncii (ediţia a IX-a, Biroul Internaţional al Muncii)” (KILM).

Conform ultimei ediții a KILM, care este parte a bazei de date statistice mai extinse a OIM (ILOSTAT), toate cele 64 de țări (cu excepţia a două state) cu date disponibile au înregistrat, în ultimii 15 ani, o creștere a ponderii forței de muncă în rândul persoanelor cu studii superioare. Cele mai mari creșteri au fost observate în Canada, Luxemburg și Federaţia Rusă.

În același timp, se atestă o scădere a ponderii participanților la piață muncii doar cu studii primare sau şi mai inferioare.

"Aceasta este o evoluție pozitivă pentru aceste persoane, deoarece lucrătorii mai educați tind să beneficieze de venituri mai mari și condiții mai bune de muncă", susţine Steven Kapsos, șeful Secţiei de elaborare a datelor din cadrul Departamentului de Statistică al OIM. "Se atestă, însă, şi o evoluție pozitivă la nivel național și global, deoarece există o corelație puternică între nivelul de educație al forței de muncă și nivelul productivității muncii la scară naţională.”

Cu toate acestea, această tendinţă nu denotă faptul că lucrătorii cu studii de nivel terțiar au, în mod automat, șanse mai bună de a-şi găsi un loc de muncă. În timp ce ei sunt mai puţin susceptibili de a fi șomeri în rândul majorităţii economiilor cu venituri mari, absolvenții instituţiilor de învățământ terțiar în țările cu venituri mici și țările cu venituri medii inferioare sunt, de fapt, mult mai susceptibili de a deveni șomeri, decât lucrătorii cu un nivel de educație mai inferior.

“Acest fapt reflectă o discrepanţă între persoanele calificate și numărul de locuri de muncă disponibile, potrivite competențelor și așteptărilor acestora, iar în cazul în care acestea nu vor fi abordate, pot trasa o limită asupra creșterii și dezvoltării economice", a menţionat Rosina Gammarano, angajată în cadrul Departamentului de Statistică al OIM.

Șomajul în rândul tinerilor și diferențele de gen

De asemenea, raportul KILM oferă date privind ponderea tinerilor care nu sunt ocupați, în educație sau formare (așa-numiții NEETs), unul dintre indicatorii propuși care va fi utilizat pentru monitorizarea Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030, Obiectivul 8 și ținta specială a acesteia pe NEETs.

KILM constată că țările în care numărul de NEET a crescut, în ultimii ani, sunt toate economii cu venituri mari, care au fost grav afectate de criza financiară mondială, cum ar fi Cipru, Irlanda, Italia, Grecia și Spania.

Pe de altă parte, țările în care ponderea NEET s-a diminuat, cele mai multe dintre ele sunt fie ţări cu venituri medii-superioare, cum ar fi Bulgaria, sau țări cu venituri mici, cum ar fi Cambodgia.

De asemenea, există un decalaj persistent pe dimensiunea de gen, în majoritatea țărilor în curs de dezvoltare cu date disponibile, ponderea femeilor tinere în rândul NEET constituind peste 40%, de exemplu, în Egipt, în comparaţie cu 17,3% în rândul bărbaţilor tineri.

Ediția curentă a raportului include patru indicatori, care examinează direct relaţia dintre educaţie și piaţa muncii.

KILM constituie un instrument de cercetare multifuncțional al OIM, elaborat de Departamentul de Statistică, care constă din date la nivel de țară pe 17 indicatori-cheie ai pieței muncii, înregistraţi începând
cu anul 1980 şi până la cel mai recent an disponibil (consultaţi "Alte constatări-cheie"). Acesta a fost lansat în 1999 și este revizuit și îmbunătățit continuu.

"Această ediție a raportului KILM - parte a ILOSTAT - este deosebit de relevantă, în prezent, când experţii naționali în domeniul statisticii și organizațiile internaționale sunt în curs de elaborare a unui sistem statistic pentru monitorizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă, adoptate recent. Mulți dintre indicatorii KILM sunt candidați puternici pentru a deveni o parte din setul de indicatori care vor fi utilizaţi pentru măsurarea ODS. Consolidarea acestora va permite, cu siguranță, de a acorda repere sigure pentru monitorizarea progresului", remarcă Rafael Diez de Medina, Director al Departamentului de Statistică al OIM.

Alte constatări-cheie ale raportului KILM

• Rata medie a șomajului în 112 de țări cu date comparabile ale ratei șomajului KILM a crescut de la 6,4% în 2007 la 7,2% în 2014.
• Un muncitor de categorie medie, într-o țară cu venituri mari produce, în prezent, de 62 de ori mai mult decât producția anuală per un muncitor mediu, dintr-o economie cu venituri mici și de 10 ori mai mult decât cea a unui lucrător mediu, într-o ţară cu venituri medii.
• Cu toate acestea, ţările cu venituri medii au înregistrat cea mai mare creștere a productivității, în ultimii 15 ani.
• Începând cu anul 2000, nivelul de ocupare a forței de muncă în sectorul de producţie în ţările cu venituri mari a scăzut cu 5,2 milioane, în schimb a crescut cu 195 de milioane în economiile cu venituri medii.
• Până în anul 2015, 72% dintre lucrătorii la nivel mondial sunt angajaţi în ţări cu venituri medii, 20% - în ţări cu venituri mari și 8% - în țări cu venituri mici.
• În perioada anilor 2000-2015, numărul lucrătorilor săraci (care câștigă/trăiesc cu mai puțin de 2 $ SUA pe zi, per persoană) a scăzut cu 479 de milioane. Practic, cea mai mare parte a declinului s-a produs în ţările cu venituri medii.
• Cea de a IX-a ediţie a raportului KILM include primele estimări ale dimensiunii forței de muncă (ocupate + șomeri), per diverse clasificări în funcţie de venit, ceea ce permite de a determina ponderea lucrătorilor din întreaga lume, care se află în ţări cu venituri mari, mici, medii și mai sus de medii.