Six people standing

Protesaun Sosiál

Timor-Leste mellora kobertura seguransa sosiál ba traballadór informál sira

Ho apoiu husi OIT, governu, organizasaun traballadór no empregadór sira iha Timor-Leste servisu hamutuk atu aselera inkluzaun traballadór ekonomia informál sira iha sistema seguransa sosiál.

19 March 2026

A two-day tripartite workshop to extend social security coverage to informal economy workers in Timor-Leste. 3/2026 © ILO
Content also available in: English

DILI, Timor-Leste (Notísia OIT) - Reprezentante na'in tolu-nulu husi instituisaun governu, organizasaun traballadór no empregadór sira, no sosiedade sivíl sira halibur hamutuk iha Dili, Timor-Leste, ba workshop “tres partidas” loron rua iha loron 11-12 Marsu. Workshop ne'e marka pasu signifikativu ida hodi habelar kobertura seguransa sosiál ba traballadór sira iha ekonomia informál. Parte interesada nasionál sira dezenvolve roteiru no planu servisu konjunta ba tinan 2026, aliña ho atividade sira ne'ebé propoin ho prioridade institusionál sira no define ho klaru papél no responsabilidade sira.

Sorumutu ne'e hala'o husi OIT liuhusi projetu Haforsa Inkluzaun Sosial no Nutrisaun iha Timor-Leste, ne'ebé finansia husi Uniaun Europeia, ho nia objetivu atu habelar kobertura protesaun sosiál ba traballadór informál no agrikultór sira liuhusi adaptasaun rejime ba nesesidade lokál sira no mós hasa'e konsiénsia iha nivel komunidade.


Servisu besik ho OIT, ita sei habelar kobertura liu husi fó formasaun ba parseiru relevante sira no hala'o kampaña sensibilizasaun, asegura sensibilizasaun atu rejista traballadór potensiál sira no hametin protesaun iha forsa traballu.

Zeferino da Costa Bobo,Prezidente Instituto Nasional Seguransa Sosiál no Fundu Rezerva Seguransa Sosiál.

Partisipante sira konkorda katak Instituto Nasional Seguransa Sosiál (INSS) sei lidera implementasaun téknika, inklui fó formasaun ba parte interesada relevante sira iha nivel munisípiu no komunidade, finaliza materia komunikasaun no halo pilotu ba kampaña sensibilizasaun sira. Konfederasaun Sindikatu Timor-Leste (KSTL) sei mobiliza traballadór informál sira no apoia sira-nia partisipasaun iha inisiativa advokasia no sensibilizasaun. Husi parte empregadór sira, Kámara Komersiu no Industria Timor-Leste (CCI-TL) no Asosiasaun Emprezarial Mulheres dé Timor-Leste (AEMTL) sei envolve empreza ki'ik no médiu sira (MSMEs), fornese apoiu negósiu, no promove kompriensaun kona-ba rejime seguransa sosiál kontributivu.

Aleinde ne'e, Sekretaria Estadu Igualdade sei fó apoiu ba empoderamentu ekonómiku feto no inkluzaun iha rejime ne'e. Organizasaun sosiedade sivíl sira, inklui Forum Organizasaun Naun-Governamentál Timor-Leste (FONGTIL), sei implementa atividade sensibilizasaun sira iha nivel komunidade. Ministériu relevante - hanesan Ministériu Solidariedade Sosiál no Inkluzaun, Ministeriu Agrikultura, Peskas no Floresta no Sekretariu Estadu Kooperativa - sei asegura aliñamentu polítika no koordenasaun entre parseiru sira.

© OIT
© OIT
Hamutuk, Parte interesada nasionál sira dezenvolve roteiru no planu servisu konjunta ba tinan 2026

Prezidente Instituto Nasionál Seguransa Sosiál no Fundu Rezerva Seguransa Sosiál, Zeferino da Costa Bobo, hateten: "Ita iha kompromisu atu habelar kobertura seguransa sosiál ba traballadór informál sira, no mós asegura inkluzaun setór formál. Servisu besik ho OIT, ita sei habelar kobertura liu husi fó formasaun ba parseiru relevante sira no hala'o kampaña sensibilizasaun, asegura sensibilizasaun atu rejista traballadór potensiál sira no hametin protesaun iha forsa traballu."

Husi perspetiva traballadór sira-nian, Vise-Prezidente Konfederasaun Sindikatu Timor-Leste (KSTL), Sr. Serafico Natalino Soares, ko'alia liu kona-ba dedikasaun organizasaun nian atu promove inkluzaun traballadór sira-nian liuhusi enkoraja no apoia sira-nia partisipasaun iha sistema seguransa sosiál kontributivu, hodi asegura katak sira iha rekoñesimentu no protesaun ba sira nia direitu.

"Esforsu ida ne’e sei reforsa liuhusi promosaun ba programa sira ne'ebé hetan benefísiu,” hateten Sr. Serafico. "Ida-ne’e sei inklui indemnizasaun ba asidente sira ne'ebé relasiona ho servisu, apoiu materinidade ba inan no família sira, pensaun ba ferik-katuas sira, no protesaun rendimentu durante dezempregu ka ekonomia la adekuadu. Hamutuk, inisiativa hirak-ne'e ho objetivu atu mellora seguransa finanseira, hadi'a moris-di'ak no fó protesaun sosiál ba traballadór informál sira ba tempu naruk, hodi kontribui ba sistema traballu ida-ne'ebé inkluzivu no reziliente liu."

OIT sei kontinua fó apoiu ba finalizasaun no aprovasaun planu servisu, dezenvolve materia formasaun no komunikasaun, inisiativa implementasaun pilotu no halo monitorizasaun ba rezultadu servisu sira.

Sriyani Mudiyanselage, Ofisiál Tékniku Protesaun Sosiál OIT

Husi perspetiva empregadór sira-nian, Vise-Prezidente CCI-TL ba Haforsa Empoderamentu no Haforsa Institusionál no Empoderamentu Emprezarial Feto, Sra. Jacinta A. Pereira, subliña kompromisu setór privadu nian atu haforsa MSME sira, liuliu emprezária feto sira, no promove kreximentu ekonómiku inkluzivu. "Iha parte seluk, ita sei envolve setór privadu, fó oportunidade atu mellora kapasidade no hasa'e konsiénsia hodi asegura katak empreza hotu-hotu iha asesu ba rekursu, merkadu no dezenvolvimentu lideransa, enkuantu enkoraja partisipasaun iha sistema seguransa sosiál kontributivu iha Timor-Leste," nia hateten.

Sriyani Mudiyanselage, Ofisiál Tékniku Protesaun Sosiál OIT, hateten katak workshop ne'e nu’udar fundasaun ba sistema protesaun sosiál inkluzivu ida-ne'ebé la husik ema ida ba kotuk. “OIT sei kontinua fó apoiu ba finalizasaun no aprovasaun planu servisu, dezenvolve materia ba formasaun no komunikasaun, implementasaun inisiativa pilotu no halo monitorizasaun ba rezultadu servisu sira. Pasu hirak-ne'e ho objetivu atu hasa’e kobertura ba traballadór ekonomia informál sira iha rejime seguransa sosiál kontributivu no mellora sistema protesaun sosiál iha Timor-Leste.”

Hein katak planu servisu konjunta finál sei kompleta no fahe ho parseiru hotu-hotu iha fulan Marsu 2026 no formalmente sei submete ba INSS atu hetan aprovasaun iha fulan Maiu, hafoin implementasaun atividade sira ne'ebé hetan ona akordu sei kontinua.