Ami nia impaktu, sira nia lian
Treinadór ida nia misaun atu hakbi’it foin-sa’e timoroan sira no promove inkluzaun
Liuhosi ninia kompromisu ba edukasaun inkluzivu no divulgasaun ba komunidade, formadora ida iha Timor-Leste loke hela odamatan ba foin-sa’e sira atu hetan kareira no oportunidade negósiu ne’ebé signifikativu.
13 October 2025
Nu’udar treinadór iha Sentru Dezenvolvimentu Komunitáriu Baucau (CDC) iha Timor-Leste, Julmira do Bento, ho tinan 34, dala barak haree ninia estudante sira luta atu hetan serbisu ka buka serbisu rasik. Enkuantu nia halo nia di'ak liu atu orienta sira uza métodu akonsellamentu tradisionál sira, nia sente nesesidade ba ferramenta sira ne'ebé efetivu liu atu apoia duni sira nia aspirasaun sira.
Bainhira joven sira laiha oportunidade, sira sai vulnerável liu atu tama iha grupu violentu sira ka hamosu problema. Sira la'ós ema ne'ebé halo problema tuir natureza; sira hein de'it oportunidade ida. Ho ami nia apoiu, sira bele buras.
Julmira do Bento, formadora ida iha Sentru Dezenvolvimentu Komunitáriu Baucau (CDC) iha Timor-Leste
Oportunidade ne'e mosu bainhira Julmira hetan konvite atu tuir programa formasaun ida ne'ebé foka ba orientasaun kareira, abilidade sira no inkluzaun defisiénsia nian. Inisiativa ne’e halo parte iha programa Abilidade Agrofloresta ba Empregu no Reziliénsia, implementa hosi Organizasaun Internasionál Traballu (OIT) no finansia hosi Uniaun Europeia (UE), iha kolaborasaun ho Centro Nacional de Emprego e Formação Profissional (CNEFP Tibar). La ho ezitasaun, nia simu.
“Ha’u kontente tebes ho formasaun ida ne’e.Fó ona mai ha’u koñesimentu no konfiansa atu bele apoia di’ak liután ha’u-nia estudante sira iha sira-nia buka serbisu, enkuantu fornese mós abilidade ne’ebé iha valór iha ha’u-nia moris rasik,” Julmira fahe.
Husi loron 18 to’o 23 Agostu 2025, Julmira hamutuk ho partisipante na’in 49 seluk iha Dili ba formasaun loron neen. Ho nia la'en nia apoiu tomak - nia tau matan ba sira nia oan na'in tolu enkuantu nia la iha - Julmira mergulha nia-an iha programa. Ida-ne'e ekipa nia ho ferramenta prátiku sira hodi ajuda estudante sira esplora sira nia forsa, dalan kareira nian, no opsaun empregu nian. Importante, ida-ne'e mós aprofunda nia komprensaun kona-ba inkluzaun defisiénsia nian.
Ha’u kontente tebes ho formasaun ida ne’e. Ida-ne'e fó ona mai ha'u koñesimentu no konfiansa atu apoia di'ak liután ha'u nia estudante sira iha sira nia buka serbisu, enkuantu mós fornese abilidade sira ne'ebé iha valór iha ha'u nia moris rasik.
“Ha’u nia alin ki’ik hetan síndrome Down.Formasaun ne’e fó naroman foun ba inkluzaun defisiénsia.Agora ha’u bele apoiu di’ak liután nia, komprende oinsá atu hakbesik ba nia no promove inkluzaun iha ha’u-nia komunidade.Ha’u mós sente enkorajadu atu ajuda ha’u-nia instituisaun kria ambiente ne’ebé asesivel liután ba estudante sira ho defisiénsia,” nia observa.
Iha Timor-Leste, maizumenus porsentu 1.4 hosi populasaun moris ho defisiénsia. Tuir levantamentu ida ne’ebé hala’o husi Projetu Abilidade Agrofloresta, foin-sa’e sira ho defisiénsia kontinua hasoru barreira signifikativu iha asesu ba edukasaun no tranzisaun ba serbisu. Hirak-ne'e inklui akomodasaun ne'ebé la adekuadu, materiál aprendizajen ne'ebé limitadu no métodu hanorin ne'ebé la adekuadu.
Nia mós husu ba maluk treinadór sira atu habelar sira nia apoiu liu fali sala-de-aula. “Bainhira foin-sa’e sira laiha oportunidade, sira vulneravel liu atu tama iha grupu violentu ka hamosu problema. Sira la’ós ema ne’ebé halo problema tuir natureza; sira hein de’it oportunidade. Ho ita-nia apoiu, sira bele buras,” nia konklui.