Timor-Leste lansa ona Relatóriu Peskiza Forsa Traballu 2021

Direção Geral Estatística (DGE) iha Ministério das Finanças, Secretária de Estado da Formação Profisional e Emprego (SEFOPE), hamutuk ho Organização Internacional do Trabalho (ILO) lansa ona Relatóriu ba Peskiza Forsa Traballu ohin loron, 26 Janeiru 2023.

Press release | Dili, Timor-Leste | 26 January 2023
DILI (Komunikadu Imprensa Konjuto) – Direção Geral Estatística (DGE) iha Ministério das Finanças, Secretária de Estado da Formação Profisional e Emprego (SEFOPE), hamutuk ho Organização Internacional do Trabalho (ILO) lansa ona Relatóriu ba Peskiza Forsa Traballu ohin loron, 26 Janeiru 2023. Relatóriu refere, lansa ofisialmente husi Ministro Finansas, Sua Excia. Rui Augusto Gomes, Secretário de Estado da Formação Profissional e Emprego, Sua Excia. Alarico de Rosário no Director ILO ba Indonézia no Timor-Leste, Sra. Michiko Miyamoto.

Relatóriu ida ne’e hanesan relatóriu kompletu datoluk husi Relatóriu Peskiza Forsa Traballu iha Timor-Leste desde independensia, ho objetivu atu rekolla, analiza, no divulga informasaun estátistika konaba forsa traballu hodi suporta polítika bazea ba evidensia no formulasaun programa no monitorizasaun.

Peskiza refere implementa ona husi Outubru to’o Novembru 2021, no hetan apoiu tékniku husi ILO, ho objetivu atu aprezenta figura kompreensivu konaba merkadu traballu iha Timor-Leste, análiza indikador sira merkadu traballu nian, no fornese informasaun detaillu desagregadu tuir sexu, idade no rejiaun ba karakterístka ekonómiku sira husi populasaun idade servisu, inklui empregu, salariu no rendimentu, oras servisu, sub-utilizasaun forsa traballu, no inatividade ekonómiku.

“Peskiza ne’e fornese indikador importante sira konaba merkadu traballu hodi identifika nesesidade sira relasiona ho kriasaun empregu ba sidadaun hotu. Alende ne’e, peskiza ne’e mos fonese indikador sira ne’ebe bele tulun dezenvolve polítika longu-prazu hodi responde ba nesesidade merkadu traballu ba tempu agora no futuru” hateten Ministru Finansas, Sua Excia. Sr. Rui Augusto Gomes.

Secretária de Estado da Formação Profisional e Emprego, Sua Excia. Sr. Alarico de Rosário subliña importansia husi hadi’a taxa dezempregu iha Timor-Leste, liuliu taxa dezempregu joven. “Relatóriu peskiza refere indika katak taxa dezempregu enjerál atinji 5.1 pursentu ho taxa dezempregu boot liu ba joven sira ho 9.6 pursentu. Dadus hirak ne’e sei utiliza husi Governu hanesan indikador ida ba impelementasaun programa sira governu nian no inisiativa sira ne’ebe foka ba fornese oportunidade servisu no atividade sira hodi hasa’e rendimentu,” nia hatutan.

Aumesmu tempu, Sra. Michiko Miyamoto hakarak kongratula ba esforsu tomak ne’ebe Governu Timor-Leste halo ona, Director ILO ba Indonézia no Timor-Leste ne’e mos subliña tan importansia husi dezenvolve polítika no programa ba empregu iha futuru, ne’ebe bele absorbe joven sira tama ba merkadu traballu no potensializa emprendedorismu joven sira. “Rezultadu peskiza revela katak 30.5 pursentu husi joven idade 15-24 mak la asesu ba empregu, edukasaun, no treinamentu. Nunee, iha nesesidade urjente hodi kria empregu desente no oportunidade dezenvolve abilidade ba joven sira hodi permite sira atu partisipa iha merkadu traballu,” nia hateten.

Peskiza refere bazea total amostra uma-kain hamutuk 7,275, ne’ebe selesionadu hodi reprezenta populasaun iha Timor-Leste. Alende ne’e, peskiza ida ne’e mós aliña ho padraun internasional ikus nian ne’ebe adopta husi Konferensia Internasional ba Estatístiku Empregu ba dala 19.

Rezultadu xavi sira inklui:

  • Tuir rezultadu Peskiza Forsa Traballu nian, populasaun idade traballu ho tinan 15 ba leten iha Timor-Leste iha tinan 2021 iha ona rihun 809.3, ho feto barak liu (rihun 405,8) kompara ho mane sira (rihun 403.6).
  • Forsa traballu, kompostu husi feto no mane hirak ne’ebe iha serbisu no laiha serbisu, ho total hamutuk rihun 247. Taxa partisipasaun forsa traballu enjerál hetan estimasaun 30.5 pursentu, ho disparidade ne’ebe aas entre feto (24.2 pursentu) no mane (36.9 pursentu).
  • Entermus distribuisaun forsa traballu tuir nivel atendimentu edukasaun, 30.7 pursentu maka laiha edukasaun formal ka seidauk kompleta eskola prímaria. Iha sorin seluk, 16.8 pursentu mak pelumenus iha atende ona nivel edukasaun tersiáriu.
  • Iha total, numeru empregu iha Timor-Leste mak rihun 234.4, kompostu husi mane hamutuk rihun 142 no feto hamutuk rihun 92.3.
  • Kuaze metade (48.5 pursentu) husi empregu hotu klasifika nu’uder empregadu ba saláriu. Enkuantu 50.3 pursentu klasifika nu’udar kria serbisu ba aan rasik ka auto-empregu no servisu kontribui ba família. Feto kompara ho mane sira iha probabilidade bo’ot liu atu sai auto-empregu no iha probabilidade ki’ik liu atu sai empregadu ba saláriu.
  • Dezempregu hamutuk rihun 12.7, indika taxa dezempregu jerál hamutuk 5.1 pur sentu. Dezempregu entre kandidatu (sira ne’ebe buka hela serbisu) feto sira mak bo’ot liu (pursentu 5.9) kompara ho sira-nia omólogu mane sira (4.6 pur sentu). Ba joven sira ho idade tinan 15-24, taxa dezempregu aas liu 9.6 pursentu.
  • Populasaun idade joven, tinan 15-24, hamutuk rihun 82.8 mak laiha servisu, edukasaun ka treinamentu ruma (NEET) iha tinan 2021, ne’ebe reprezenta 30.5 pursentu husi populasaun sira iha grupu idade refere. Joven feto sira iha posibilidade boot liu atu tama ba NEET kompara ho joven mane sira (31.3 pursentu kompara ho 29.8 pursentu, respetivamente).
  • Empregu tuir atividade ekonómiku, 59.1 pursentu husi total empregu mak sevisu iha seitór atendimentu/servisus. Enkuantu iha seitór indústria no agrikultura hamutuk 26.9 pursentu no 13.5 pursentu, respetivamente.

Atu hetan informasaun klaru liután bele kontaktu:

Lita Octavia
ILO's Programme Officer for Timor-Leste
Email: lita@ilo.org