Perspective asupra ocupării și sferei sociale în lume – Tendințe în 2015

Numărul şomerilor din întreaga lume va creşte în următorii cinci ani, odată cu menținerea inegalităţii

Raportul OIM relevă faptul că refacerea lentă a locurilor de muncă și instabilitatea socială sunt rezultatul creșterii inegalităţii.

Press release | 20 January 2015
Care ţări vor fi afectate cel mai mult de creşterea ratei șomajului în următorii cinci ani?
GENEVA (ILO News) - Rata şomajului va continua să crească în următorii ani, deoarece economia mondială a intrat într-o nouă etapă, care combină o creștere mai lentă şi extinderea inegalităților și turbulențelor, avertizează OIM într-un raport recent.

Potrivit Raportului "Perspective asupra ocupării și sferei sociale – Tendințe în 2015", până în anul 2019, peste 212 milioane de oameni vor rămâne fără un loc de muncă, în comparaţie cu nivelul actual de 201 milioane.

“De la declanşarea crizei globale în 2008, 61 de milioane de locuri de muncă s-au pierdut la nivel global, iar recentele previziuni sugerează că rata şomajului va continua să crească până la finele acestui deceniu. Aceasta înseamnă că actuala criză a pieţelor muncii este departe de a fi încheiată şi că nu avem niciun motiv să fim mulţumiţi,” a declarat Guy Ryder, Directorul General al OIM.

Situația locurilor de muncă s-a îmbunătățit în SUA și Japonia, însă rămâne a fi dificilă într-o serie de economii avansate, în special în Europa.

Ocuparea vulnerabilă

Două regiuni, Asia de Sud și Africa Subsahariană, au înregistrat trei sferturi dintre lucrătorii în locuri de muncă vulnerabile pe piaţa muncii. Asia de Est se numără printre regiunile susceptibile de a diminua cel mai mult ocuparea lucrătorilor în poziţii vulnerabile, care se preconizează să fie redusă în regiune de la 50,2% în 2007 la 38.9% în 2019.

În ciuda unei performanțe de creștere economică înregistrată, situația ocupării forței de muncă nu s-a îmbunătățit semnificativ în Africa Subsahariană, iar în regiunea arabă și unele părți ale Americii Latine și zonei Caraibelor, perspectivele ocupării s-au deteriorat.

Conform unor prognoze, scăderea drastică a prețului la petrol şi gaz, dacă va dura, va produce o oarecare ameliorare a perspectivelor ocupării în cadrul mai multor economii avansate și în câteva țări din Asia. În schimb, aceasta va lovi din greu piețele muncii din principalele țări producătoare de petrol și gaze, în special în America Latină, Africa și regiunea arabă.

Tinerii, cu vârste între 15 şi 24 de ani, continuă să reprezinte categoria socială care este afectată într-un mod disproporţionat de criză, cu o rata a şomajului de circa 13% în 2014 și o creștere suplimentară estimată în următorii ani. Dimpotrivă, lucrătorii mai în vârstă s-au descurcat destul de bine de la declanşarea crizei financiare globale din 2008.

Creșterea claselor de mijloc în țările în curs de dezvoltare

În prezent, în țările în curs de dezvoltare, clasa de mijloc constituie peste 34% din totalul populației ocupate. Cel mai mare progres a fost înregistrat în țările emergente şi cele cu venituri joase.

“Vestea bună este că numărul lucrătorilor în poziţii vulnerabile și lucrătorilor săraci a scăzut în întreaga lume. Cu toate acestea, nu este acceptabil faptul că aproape o jumătate dintre lucrătorii din lume nu au acces la servicii necesare de bază și o calitate decentă a locurilor de muncă", a susţinut dl Ryder. "Situația este și mai gravă în cazul femeilor.”

Inegalitatea dintre venituri, șomajul și tulburările sociale

Raportul în cauză constată că inegalitatea persistentă și în creştere, precum și perspectivele nesigure ale întreprinderilor de a investi au făcut dificilă redresarea economică a țărilor afectate de criză.

„Dacă nivelul scăzut al salariilor determină oamenii să consume mai puţin decât înainte, iar nivelul investiţiilor rămâne a fi unul modest, acest fapt are, bineînţeles, urmări asupra nivelului creşterii economice. În anumite economii avansate, inegalităţile între venituri se apropie deja de nivelele observate în economiile emergente. Dimpotrivă, în cazul acestora din urmă, au fost înregistrate progrese, reducându-se considerabil nivelul inegalităţii”, a menţionat Guy Ryder, Directorul General al OIM.

Raportul arată că inegalitățile dintre venituri vor continua să se extindă, cele 10% ale celor mai bogaţi primind în medie 30-40% din totalul veniturilor, iar cele 10% ale celor mai săraci beneficiind doar de 2 - 7 la sută.

Potrivit raportului, aceste tendinţe subminează încrederea în guverne şi mențin un risc înalt de tulburări sociale. Documentul indică faptul că acestea sunt deosebit de acute în țările și regiunile în care persistă sau crește rapid șomajul în rândul tinerilor.

Odată cu creșterea ratei șomajului la nivel mondial, s-au intensificat treptat și tulburările sociale, începând cu declanşarea crizei din 2008 și au atins, în prezent, un nivel cu circa 10 la sută mai mare decât înainte de criză.
Doar economiile dezvoltate și țările din Asia de Sud-Est și regiunea Pacificului au atestat o reducere a tulburărilor sociale - după ce au înregistrat ascensiuni, înainte sau în timpul crizei mondiale. Dar chiar și în aceste regiuni, nivelurile de tulburări sociale depășesc mult mediile istorice.

Viitoare provocări

Potrivit raportului, factorii structurali care modelează lumea muncii, cum ar fi reducerea ofertei de forță de muncă - parţial din motivul îmbătrânirii populației în multe părți ale lumii - au subminat creșterea economică globală.
Printre alți factori sunt și schimbările majore în cererea de competențe. La nivel global, a crescut proporția atât a locurilor de muncă slab calificate, non-rutină, cum ar fi personalul care activează în domeniul securităţii și îngrijirii personale, cât și a locurilor de muncă înalt calificate, cognitive non-rutină, cum ar fi avocații și inginerii de software. În schimb, locurile de muncă necesitând un nivel mediu de calificare sunt în descreştere.

“Tendinţele pe care le observăm sunt alarmante, însă putem îmbunătăți imaginea economiei în ansamblu, dacă vom aborda punctele slabe care stau la baza ei, în special lipsa continuă a cererii agregate, stagnarea în zona euro, perspectivele incerte pentru investiții productive, în special în rândul întreprinderilor mici, precum și creșterea inegalităților” a conchis dl Ryder.